Orice minune ţine 3 meciuri

M-am ferit să scriu şi după meciul cu Italia, şi înaintea meciului cu Olanda. Aseară, mi-am dat seama că bine am făcut. Aseară visul României la EURO 2008 a luat sfârşit. Alături de tricolori, au murit şi visele unei ţări întregi, a mii de suporteri prezenţi la meciuri, care au crezut până în ultima clipă în echipa lor.

Am asistat la diferite discuţii zilele acestea, pe tema România la Euro, Mutu, Olanda etc. Nu sunt puţini cei care îl acuză pe Mutu pentru ratarea penalty-ului din meciul cu Italia. Atunci ne-am fi putut califica…Da, am fi putut, şi am fi putut mult mai mult, dacă…..nu am fi visat atât de mult! România nu a mers mai departe pentru că a visat mai mult decât a jucat. Fotbalul se joacă, nu se visează. Nu poţi spera că o să facă egal Franţa cu Italia sau că în ultimele 5 minute ale partidei, vei înscrie 2 goluri!! Turcia a arătat că este o luptătoare şi că şi echipele mai mici au puterea de a pune la pământ adversari foarte puternici. Turcia ne-a dat o lecţie, indiferent de ce rezulatate va mai avea în această ediţie a Campionatului European.

Nu îl condamn pe Mutu, deşi regret că nu s-a concentrat mai mult. Fotbalul e un sport de echipă, ai încă 10 colegi, şi nu te poţi baza numai pe un om. Dacă nu era acel penalty, nu mai sărea nimeni în capul lui. Toată lumea vorbea de acel gol minunat pe care l-a înscris şi care a fost, de altfel, singurul marcat de echipa noastră. Toata prestaţia echipei a fost slabă, fără vlagă sau imaginaţie, cu caracter defensiv ( am jucat cu un singur atacant!!!). Piţurcă, deşi a fost atacant, antrenează echipa ca şi cum ar fi fost portar. E rezervat, fricos, nu ar ieşi din schema lui nici mort. Când nu mai ai nimic de pierdut, schimbi, modifici, rişti. E clar că formula nu merge, mai schimbi. NU, Piţi îi lăsa pe toţi obosiţii să mimeze alergatul pe teren. Singurul om care nu a greşit şi merită tot respectul, este Lobonţ. A dovedit că este la fel de bun ca Bufon şi ceilalţi mari portari ai campionatului. A scos echipa din nişte momente extrem de dificile, a fost atent şi acolo unde trebuia. Tot respectul! Chivu, Tamaş, Contra, Bănel, Goian, Raţ au jucat bine în mare parte, Daniel Niculae a scăzut mult în ochii mei, aproape că nu se vedea pe teren, nu a contat deloc în joc. Marius Niculae e ditamai omul, se chinuie el acolo să facă ceva, dar nu prea îi iese. Iar Mutu, la auzul veştii că are de dat aproapre toată averea lui către Chelsea, i-a intrat un morcov şi nu şi-a mai revenit. Săracul s-a chinuit, a încercat, dar oboseala şi presiunea şi-au spus cuvântul. Îmi pare rău pentru Marica şi Rădoi.

Gustul amar de la acel penalty a continuat şi aşa când ne-am văzut incapabili să batem rezervele Olandei. Olandezii au intrat cu rezervele, doar 3 fiind titulari şi în restul meciurilor, Van der Saart a stat pe bancă, odihnidu-se. Am avut toate şansele, dar nu am ştiut să profităm. Iar am visat, am visat în acea teorie cum că Olanda ar prefera să ne ia cu ea mai departe, lăsând Italia şi Franţa acasă. Chiar credeţi că îi păsa Olandei de noi sau altcineva? Aici nu e acţiune de caritate, aici e fotbal! Joci tot ce poţi până în ultima clipă. Van Persie a jucat cu sete şi dorinţă de a marca, la fel şi Robben. Ne-am apărat mai mult decât am atacat şi asta s-a văzut.

Ce a rămas după EURO 2008? Un sentiment de regret că am fi putut fi calificaţi, şansa era a noastră, dar conform tradiţiei ne-am înecat la mal. Generaţia actuală a picat cel mai greu examen, cel mai important. Da, e drept avem două meciuri egal cu campioana mondială şi vicecampioana mondială. Şi la ce ne ajută? Piţurcă a ajuns la maximul resurselor, nu mai are ce inova, adăuga, modifica. Poate doar o demisie…. Suporterii sunt partea plină a paharului. Au crezut în tricolori, au fost cei mai frumoşi, se auzeau de peste tot.

România a visat, şi de asta a pierdut. A visat prea mult, ne-a fost teamă de noi, ne-am speriat singuri când am văzut că avem şanse de a scăpa din „grupa morţii” vii. Acum, să îi lăsăm pe cei mari să îşi facă jocurile, noi ne întoarcem la bambiliciul nostru,la valizele noastre, la oile şi ciobanii noştri. Să îi lăsăm pe cei mari şi capabili să câştige.

Adio EURO 2008, un vis frumos ce aseară s-a încheiat. Totuşi, mulţumim echipei pentru că ne-a dus la EURO, că am trăit din nou acele emoţii, că a plecat de pe locul 26 la acest EURO, şi acum este pe locul 12 în clasamentul echipelor de la EURO. Mulţumim pentru momentele frumoase oferite, pentru emoţii, pentru faptul că am crezut că avem şanse, că putem fi printre cei mai buni. Poate că am fi putut mai mult, dar cu siguranţă nu toţi am crezut că vom putea nici măcar cât am făcut.

Generaţia lui Mutu şi Chivu ne-a adus iar acel sentiment extraordinar pe care îl au toate echipele participante. Inimile noastre au bătut în ritmul paşilor făcuţi de ei pe teren. Succes la Mondiale!

Anunțuri

2 răspunsuri la „Orice minune ţine 3 meciuri

  1. Toate ca toate dar nu Mutu trebuia sa execute lovitura de pedeapsa… i se cunostea stilul.
    Am vrut sa pupam in cur „briliantul” sa se rupa in figuri.. asta aveam…
    Pt o echipa nationala tre sa primeze culorile si nu „vedetele”…
    Sic cogito!

  2. Sunt complet de acord cu tine Sagy, la noi vedetismul e in floare. Si uneori le atribuim unora mai mult decat pot. Mutu oricat ar vrea, nu e Zidane, nu e Deco, nu e Cristiano Ronaldo. Si l.au batut chiar si niste pusti necunoscuti ca elevetienii, care cand au avut ocazia de 11 metri, l-au inscris fara discutie. E mult de discutat pe tema asta, ne-am facut-o singuri, e numai vina noastra!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s