Un strop de imaginaţie nu dăunează grav sănătăţii

De ceva vreme, ascult foarte multă muzică instrumentală, dar nu numai. Am ajuns la concluzia că muzica fără cuvinte poate exprima mai multe decât o fac versurile anumitor melodii. Muzica instrumentală lasă loc liber imaginaţiei ascultătorului, te lasă pe tine sa creionezi orice poveste te inspiră la ascultarea acelor minunate sunete potrivite, unul după celălalt.

Imaginaţia trebuie exploatată mai mult, nu trebuie să uităm că o avem, nevoia de poveşti există în fiecare dintre noi, nu trebuie sa ne o negăm. De altfel, nici nu avem cum să o facem, gândiţi-vă că fiecare reclamă este o poveste în sine, pe care noi, consumatorii, o cerem. Ni se dă pentru că noi cerem sau avem nevoie de ea.

Mulţi cred că a da frâu liber imaginaţiei este un act copilăresc, că doar nu mai avem 5 ani să credem în poveşti, acum suntem oameni maturi, ne confruntăm cu probleme, cu criza mondială, cu alegerile, avem alte lucruri mai importante. Dar ce faci atunci când nu ai unde să te duci, din diverse motive, iar realiatea cotidiană te scârbeşte? E dreptul tău să evadezi şi cel mai uşor o poţi face prin imaginaţie. Nu încurajez ideea de imaginaţie de genul „bătut câmpii cu succes”. Însă, în adâncul imaginaţiei este esenţa noastră, acolo suntem noi înşine. Aici, în lumea asta de zi cu zi, eşti încă un mic omuleţ în această mare de oameni. Şi din păcate, uneori ne pierdem şi identitatea în marea asta.

Eu încurajez imaginaţia pentru a creea ceva nou, inedit, care să te ajute să aduci ceva din lumea viselor tale, pe plaiurile lumii dominate de un pragmatism ucigător. Şi dacă ştii cum să faci asta, vei fi poate puţin mai mulţumit. Arta este un mod, dar nu numai, ci şi publicitatea. În orice domeniu poţi fii diferit,inventiv, diferit decât ceilalţi. A te complace în mediocritate este un păcat imens,poate mai mare decât altele.

Încercaţi,atunci când sunteţi voi cu voi înşivă, să faceţi un brainstorming, că tot sunt la modă cuvintele de genul ăsta, şi să vă amintiţi cine sunteţi, de unde veniţi şi unde vă duceţi. Nu lăsaţi societatea în care trăim să vă fure imaginaţia şi identitatea personală. Eu una, cel puţin încerc.

Frumuseţea imaginaţiei este că ea nu se termină niciodată, este un tărâm infinit pe care il poţi explora o viaţă, găsind de fiecare dată ceva nou. Ceea ce înseamnă că fiecare dintre noi suntem un „domeniu” aducător tot timpul de ceva nou, infinit, şi care poate schimba în permanenţă.

Lăsaţi loc în vieţile voastre de puţină imaginaţie. Primiţi-o cu căldură şi exploataţi-o la maxim.

După o lună…

Aş putea să reaiau ideea pe care am scris-o pe blogul de creaţie, dar ar fi redundant. Ideea e că am lipsit, nu am mai scris din motive destul de nefondate. Până să mă prind eu cum stă treaba, a trecut o lună. Nu am lipsit, am mai creat o idee. O las, acolo am să adun alte idei, fie bune, fie rele. Acolo e lăcaşul ideilor, pe care sper să reuşesc să le dezvolt mai târziu.

Timpul se duce naibii, se îngustează tot mai mult, nu-mi ajunge nici pentru ce este obligatoriu să fac, nu mai vorbesc şi despre pasiuni sau hobby. Acum însă, voi încerca să fac ceva cu adevărat interesant pe acest blog.

Pentru început, vă invit să aruncaţi un ochi aici. Facultatea mea împlineşte 10 ani, pe care îi sărbătoreşte zilele acestea. La mai mulţi ani de FCRP şi la mai mulţi FCRP-işti.

http://www.zilelecomunicarii.ro/

P.S. Pe site, veţi găsi tot ce vă interesează legat de aceste zile, activităţi, concursuri, conferinţe şi multe altele.